Fără Supărare

Dacă te simţi lezat, nu te supăra pe mine

UPC, SpeedTest și peering

În weekend am fost, la invitația lui nwradu, la o prezentare a celor de la UPC despre noua lor ofertă de internet la viteze de (până la) 200 Mbs (site).
Evident, până la 200 pentru că serviciul este unul de tip best-effort, nu unul garantat. Normal de altfel, o bandă garantată cu aceeași viteză ar costa sute bune de euro, nu câțiva zeci de lei.

Partea bună de la început este că nu a fost gen conferință de presă, ci o întâlnire un pic mai informală. Astfel am apucat să discutăm mai multe lucruri destul de interesante, nu doar despre serviciu în sine.

Despre oferta de internet lucrurile sunt destul de clare – 200 Mbs, cea mai mare viteză oferită pentru persoane fizice (până în acest moment).
Ofertă care (că cică s-au întrebat mulți ce rost are) nu e gândită pe principiul “o persoană stă toată ziua pe calculator și downloadează tot ce prinde”.

Nu, într-o casă în general folosește mai multă lume internetul sau/și de pe mai multe dispozitive. De exemplu, copilul se uită la el în cameră pe niște streamuri de jocuri (sau, în funcție de vârstă, pornache). În sufragerie cineva stă la calculator/smartTV pe Voyo/Vplay/Netflix whatever, altcineva se uită pe Youtube la un film HD.

Cică oamenii chiar au stat să analizeze bine de tot câtă bandă folosesc clienții (în medie), iar cerințele devin din ce în ce mari, astfel încât nu va mai dura foarte mult până când 100Mbs nu va mai fi o variantă suficientă pentru majoritatea consumatorilor. Ah, și în același timp, în ultimul an a crescut și nevoia de upload, așa că s-ar putea să vedem ceva modificări și în direcția asta pe viitor.

Bine, bucata de mai sus nu e valabilă pentru clienții (mulți) care sună în call-center revoltați de faptul că ei au abonament de 120-150-200 Mbs și lor le arată că downloadează “doar” cu 20 MBS.
Și din păcate această eroare nu se va îndrepta prea curând, chiar dacă cei la UPC ne-au spus că ei încearcă să își educe clienții în acest sens. Încă este prea puțină lume care știe diferența dintre un bit și un byte și că 200 Megabiți este egal cu 25 de Megabytes.
Iar contractele și reclamele nu se vor schimba din biți în bytes prea curând, pentru că na, nu sună la fel de bine. Plus dezavantajul pentru cel care ar face asta primul.

Speedtest.net

Speedtest este cel mai cunoscut și folosit site pentru măsurarea vitezei de internet. Cei de la UPC au și ei două servere (unul în București, unul în Cluj) ce pot fi folosite în speedtest pentru măsurarea vitezei. Așa că, profitând de ocazie, am aflat și noi cum le-au pus în sistem și ce înseamnă să faci asta.
S-ar părea că este extrem de ușor și aproape oricine vrea se poate înscrie. Ai nevoie de un server disponibil 24/24 și o conexiune serioasă la internet. Cam atât. Cei de la SpeedTest.net îți trimit un mic pachet ce se pune pe server, două săptămâni verifică dacă acel server are destulă bandă și e disponibil și aia e. După aia poți să ai “serverul lui Dorel din Ciorogârla” pe SpeedTest.net

Peering

Un topic ce s-a discutat destul de mult a fost cel al peering-ului. Mi se pare că toată discuția a început când a spus cineva că din UPC are o viteză mult mai mică pe RDS comparativ cu restul furnizorului.
Ei bine, acest peering, practic interconectarea între rețele ce determină viteza de transfer între utilizatori din rețele diferite, nu este atât de simplu pe cât mi l-am închipuit eu. Nu se întâlnesc doi furnizori și zic “gata, punem aici un switch între rețelele noastre” și aia e. Nici măcar, după cum credeam eu inițial, că unul dintre furnizori plătește altuia o anumită sumă pentru interconectarea inițială plus costul echipamentelor.

Practic, cel mai asemănător este cu tariful de interconectare între operatorii de telefonie mobilă. Iar rezultatul e că furnizorii de internet pot plăti o căruță sănătoasă de bani pentru a avea peering cu alți furnizori (nu am aflat și cifre, deși ar fi fost interesant de știut).
Dar partea bună pentru utilizatori este că există chiar și în România o autoritate ce reglementează aceste interconectări între rețele.
Și, în același timp, există și anumite obligații pentru furnizori pentru a oferi peering cu alte rețele, altfel putând ajunge în situația de a primi niște amenzi uriașe de la Consiliul Concurenței.
Ca exemplu, dacă un site foarte accesat gen VPlay e hostat la RDS, atunci RDS nu are voie să vină și să spună “gata, site-ul ăsta se accesează doar dacă ești abonat RDS, la restul le tai banda de acces“. E obligat să ofere posibilitatea de interconectare și celorlalte rețele, altfel riscă o amendă sănătoasă cu multe cifre.

S-au mai discutat și alte subiecte, am văzut și o (singură) pagină cu 40 de streamuri deschise în același timp la care minunea nu a fost că ținea banda de net, ci că nu a crăpat flashul, dar deja m-am întins cam mult.

Și de încheiere, că am fost totuși la prezentarea făcută de UPC, o poză la un test – 205 Mbs viteză de download (test făcut într-o cafenea, nu la ei în datacenter)

UPC - test viteza

, , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>