Fără Supărare

Dacă te simţi lezat, nu te supăra pe mine

Comunism, torționari. Și ce dacă?

Memorial de la Sighet (foto - Troy)

Memorial de la Sighet (foto – Troy)

Că de-abia acum mai mă pun și eu la curent cu ultimele știri, am văzut că a apărut o campanie bună (aș spune eu) în presă cu găsirea torționarilor din timpul comunismului.
O ocazie prielnică de a afla și cei mai tineri care nu au avut ocazia sau voința să afle despre aceste lucruri până acum. Și o ocazie la fel de bună și pentru ceilalți să își amintească de acele vremuri.

Alexandru Vișinescu, cel care apare acum oriunde te-ai uita în stânga și în dreapta este doar unul din mulții oameni de acest fel produși de comunism.
Un om căruia i s-a dat puterea (și ordinele) de a abuza, tortura și chiar ucide oameni la închisoarea Râmnicu Sărat.
Putere de care evident a profitat cât a putut fără nici cea mai mică remușcare. Nu se mai știe dacă era un om cu astfel de intenții dinainte sau dacă doar puterea care i s-a dat pe mână timp îndelungat (vezi experimentul închisorii) l-au transformat în acel monstru care este cunoscut acum.
Realitatea rămâne: sub supravegherea lui, mulți oameni au fost torturați și omorâți.

Pentru Râmnicu Sărat, IICCMER a făcut chiar și un site care prezintă un tur virtual al acestei închisori, și unde sunt prezentate și fragmente din mărturiile liderului țărănist Diaconescu. Îl puteți vedea aici

Dar nu este singurul loc “frumos” de pe vremea comuniștilor. Cel mai inuman probabil a fost așa-zisul experiment de la Pitești făcut pentru “reeducarea totală” a celor ce se împotriveau regimului (puteți citi mai multe detalii pe wikipedia).
Și o idee bună pentru a mai afla despre comunism ar fi și vizitarea memorialului victimelor comunismului de la Sighet, de unde este și poza din începutul articolului.

DAR toate aceste lucruri sunt irelevante.

Am mai scris mai demult un articol despre cum era pe vremea comuniștilor. 50% dintre români vor înapoi în comunism și cel mai probabil numărul lor este în creștere.

Și veșnic va apărea acel “toți aveau o casă și o slujbă“. Ce nu înțelege cel care vine cu acest argument este că acea slujbă pe care o avea toată lumea venea și cu prețul pâinii pe cartelă, a cozilor uriașe și a portocalelor o dată pe an de crăciun. Pentru că nu se poate una fără alta.

Credeți că în comunism toată lumea muncea pe brânci, nu se fura nimic și d-aia aveau toți slujbe și apartamente? Pe dracu’
Acea slujbă pe care o avea toată lumea era pentru foarte mulți același lucru cu un ajutor de șomaj de acum. Și ca să dai ajutor de șomaj la toată lumea trebuie să tai. Tai căldura, tai curentul, tai porția de mâncare.
Și la sfârșit toată lumea stă pe întuneric și moare de frig, dar are un acoperiș, o juma’ de pâine pe cartelă și un loc de muncă. Dar tot vor vrea în comunism.

Peste 50% dintre persoanele cu loc de muncă câștigă sub 1000 de lei, în timp ce sub 5% câștigă peste 3000 de lei.
Iar cei care câștigă sub 1000 de lei, împreună cu cei care trăiesc din ajutoare sociale și împreună cu toți acei peste 50% care nu sunt în stare să ia un examen extrem de lejer de bacalaureat vor vrea întotdeauna înapoi în comunism.

Ei sunt cei care nu trăiesc extraordinar în acest regim, dar cărora comunismul le prindea bine. Ei reprezintă muncitorii de atunci care erau plătiți de comuniști cu salarii colosale pentru muncă necalificată sau minim-calificată.
Ei erau clasa privilegiată, aia care primea un salariu de 3 ori mai mare decât al unui inginer doar ca să dea cu târnăcopul, care primea bilete de vacanță și care nu avea parte niciodată de represalii.
De câți muncitori ați auzit care să ajungă la Râmnicu-Sărat sub Vișinescu sau la Pitești sau la canal? De nici unul pentru că ei nu aveau de ce să se revolte împotriva regimului.

Și voi credeți că toți aceștia dau doi bani pe un torționar? Că asta le va schimba mentalitatea despre comunism? Visați frumos.

Toată această campanie este una în esență foarte bună, dar făcută cam prea târziu și al cărei singur efect va fi să mai aline puțin din sentimentele de nedreptate resimțite de cei care au avut de suferit în aceste închisori. Atât și nimic mai mult.

, , ,

One Response to “Comunism, torționari. Și ce dacă?”

  • Nautilus says:

    1. Campania nu vrea şi nu poate să schimbe cuiva opinia despre (co)mu(n)ism.

    2. Campania nu trebuie să schimbe opinia cuiva despre (co)mu(n)ism, vrea exact opusul, adică să o întărească.

    Adică: Vişinescu era rău, Nicolski era rău, Ţurcanu era rău, deasupra lor şefii (co)mu(n)işti erau răi, dar “nobilele idealuri” erau nobile, alea care ierea ele. Dacă n-ar fi existat niciunul dintre cei pomeniţi, atunci n-ar mai fi fost rău.

    3. Întărirea credinţei în (co)mu(n)ism este la fel de necesară ca şi fanatismul religios ortodox, din următorul motiv:

    “Fanaticii / talibanii conservatori ortodocşi, catolici sau protestanţi” (în Italia şi alte câteva ţări europene erau numeroşi şi puternici pe scena politică până la sfârşitul anilor 1970!) menţineau echilibrul în relaţiile sociale – contrabalansau diversele categorii sociale “prea moderne” şi “prea deschise”. Hipiotul pletos şi fumat era contrabalansat de maniacul religios cu cruci şi Biblii, în timp ce marea majoritate a populaţiei era undeva la mijloc, neutră.

    Odată cu dispariţia lor, un număr mare de cetăţeni obişnuiţi au rămas din punct de vedere social “ca peştele pe uscat” – insuficient de “deschişi şi moderni”, credincioşi relaţiilor sociale şi familiale tradiţionale, dar “fără o comunitate religioasă”, nici cal, nici măgar.

    Iar oamenii Statului au început să se agite, fiindcă voturile de care depindeau ei ţineau la rândul lor de alternanţa între partide politice “mai conservatoare” şi “mai liberale”.

    Aşa încât în ţările europene au fost aduşi musulmanii, şi nu dintre cei obişnuiţi, ci fanatici cu burqa.

    Existenţa căpoşilor cu pulovăraşul muncitoresc pe ei care îi pun flori pe mormânt lui Ceaşcă este, surprinzător, un semn de normalitate – dacă nu ar mai fi ei, golul lăsat astfel ar fi umplut imediat de fanatici religioşi ortodocşi, ca la Tanacu, iar dacă ar dispărea şi aceia, de musulmani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>