Fără Supărare

Dacă te simţi lezat, nu te supăra pe mine

Când e de dat o țeapă suntem primii

Ieri am făcut un drum cu taxi-ul și cu ocazia asta am reușit să aflu și o povestioară interesantă.

Într-o zi taximetristul respectiv ia dis de dimineață o comandă. Ajunge acolo și îl ia pe respectivul client. Un tip spălat, prezentabil, nimic suspicios. După o cursă mică ce valora 5-6 lei, clientul se scuză și zice că nu are decât o hârtie de 500 Lei.
Ora 7-8, aglomerație, nici un magazin foarte aproape, taximetristul fără atâția bani la el. Ce să facă? Îl lasă pe client gratis.

Peste vreo două luni, ia o comandă din același loc. Același client, aceeași cursă și (probabil) aceeași bancnotă de 500.
Acuma, s-a prins taximetristul că e țeapă, dar ce era să facă? Omul zicea că se grăbește, era cam greu să-l țină pentru o sumă așa mică și nici n-avea pe unde să schimbe banii prin zonă.

După aventura asta a dat și el prin stație să afle toți colegii despre respectivul și hârtia lui de 5 milioane.
Iar cu ocazia asta a reușit să afle că nu era singurul care o pățise. Tipul respectiv s-ar părea că mergea cam o dată pe săptămână cu taxiul, făcea aceeași cursă și de fiecare dată scotea hârtia de 500 de lei reușind  să meargă pe gratis.
Țeapa asta i-a funcționat în jur de 3 luni. Dar 3 luni la o singură companie de taximetrie. Că după aia e posibil să fi trecut la făcut comenzi la alții.

Și să zici că românul nu e inventiv. Păi serios acum, câți oameni s-ar fi putut gândi să dea o asemenea țeapă?

,

5 Responses to “Când e de dat o țeapă suntem primii”

  • andreea says:

    mai, e vina taximetristului. (clar, nesimtitul ala e de neiertat) dar eu nu pricep asta cu “nu am rest”, ” e prea dimineata”. e tipic romaneasca. asa ca de ce i-as plange de mila? nu esti in stare sa iti organizezi afacerea, platesti.

    • admin says:

      asta-i partea a doua. Probabil o sa scriu ceva si despre asta ulterior :)

      • Stefan.H says:

        Ce-i drept, dupa ce am locuit cativa ani prin Anglia, treaba cu “nu am marunt” sau “nu am rest” ma depaseste complet. Nu mi s-a intamplat o data, in aproape 3 ani de cand stau aici, sa imi spuna un comerciant englez ca nu are sa-mi dea rest. E genul de chestie pe care nu am considerat-o ca fiind ceva atat de inacceptabil pana sa vad cum se practica treaba in alte parti.

        Asta fiind spus, sunt perfect de acord cu andreea – e vina taximetristilor ca nu au sa dea rest. Nu stii sa iti aperi interesele si sa oferi un serviciu de calitate? Ti-o iei in bot. De afaceri proaste profita pana si vesticii. Escrocheriile dureroase, la noi, sunt chestii de genul furatului pensiei la batrani amarati. Na, parerea mea. :)

  • Ana says:

    Nici mie nu mi-e mila de taximetrist, intr-o dimineata am plecat f devreme la aeroport. Cea mai mica bancnota pe care o aveam era de 100 de lei. Dupa ce ca am facut vreo 2 opriri ca sa schimb banii (fara succes) si ca era cat pe ce sa pierd avionul (trecuse de vreo 15 min timpul de check in, noroc ca era zbor intern) i-am dat 50 lei pe o cursa de vreo 26.

  • [...] am scris un articol despre inventivitatea românilor în a da câte o țeapă, ținta fiind data respectivă un [...]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>