Fără Supărare

Dacă te simţi lezat, nu te supăra pe mine

Test pentru copii – bezeaua ca recompensă întârziată

Marshmallows - bezeleAseară am văzut la televizor o reclamă a celor de la Volksbank pentru un depozit sub sloganul “bucuria de a avea puţină răbdare” și mi-am adus aminte că văzusem mai demult de unde s-au inspirat ei pentru această reclamă.

Este vorba despre un experiment relativ faimos numit “The Marshmallow Experiment“. Acesta este un studiu făcut de cei de la Stanford prin 1960-1970 despre recompensa întârziată la copii.

Studiul a fost făcut pe copii între 4 și 6 ani în felul următor:

 

  • unui copil îi este oferit un marshmallow pe care îl poate mânca pe loc
    (de aici denumirea experimentului, dar poate fi și altă prăjitură care îi place mult copilului)
  • Dar, dacă așteaptă 10-15 minute fără să mănânce acel marshmallow, atunci va mai primi încă unul.

(pentru cine nu știe, marshmallow e un fel de bezea pufoasa, bezea fiind traducerea oficială a cuvântului în română)

Poate părea simplu pentru voi acum, dar pentru un copil să stea 15 minute față în față cu o tentație atât de mare poate fi de-a dreptul chinuitor.
Cineva făcea o comparație și zicea că e ca și cum dimineața ți s-ar spune că o să îți primești sigur cafeaua, dar trebuie să aștepți pentru ea vreo 2-3 ore.

Așa cum era de așteptat, mare parte dintre copii au mâncat bezeaua înainte să treacă cele 15 minute, iar unele reacții au fost chiar comice, după cum se poate vedea și în filmulețul următor cu o reeditare a acestui experiment:

Mulți s-ar putea să se gândească inițial că acest test are legăură cu zicala românească “nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”.
De fapt este vorba despre a studia stăpânirea de sine a copiilor.

Iar copiii care au participat inițial la acest experiment au fost urmăriți timp de aproape 20 de ani după aceea pentru a vedea dacă există efecte ale alegerii lor în timp.

Rezultatele au fost destul de importante: s-a reușit o stabilire clară a faptului că acei copii care au reușit să aștepte au avut mai mult succes ulterior în arii precum teste standardizate, competențe cognitive și chiar și din punct de vedere al greutății corporale .

Un alt aspect care a ieșit la iveală din aceste studii este faptul că părinții (care sunt de vină întotdeauna, normal) au și ei un rol în această treabă.
S-a observat la repetări mai recente ale experimentului că destui dintre copiii care au mâncat imediat acea bezea s-au așteptat să primească oricum și a doua prăjitură (nu e obligatoriu ca asta să fie cauza, dar e posibil)
Iar asta apare din cauza faptului că părinții nu prea mai sunt obișnuiți să îi spună copilului NU și să își și mențină hotărârea.
De multe ori, i se spune copilului “nu, n-ai voie să faci asta/ să te joci cu asta/ să mănânci asta”, iar peste nici un minut urmează un “bine, joacă-te, dar doar 5 minute”.

Ca să fiu sincer, chestia asta mă cam sperie. O chestie care pare atât de minoră precum un NU mai mult sau mai puțin hotărât poate avea o influență destul de importantă în viața copilului tău peste 20 de ani.

Așa că se pune întrebarea: merită oare să faci cu copilul tău un astfel de experiment și să observi dacă s-ar putea să fie cazul să schimbi ceva în abordarea pe care o ai față de el?

, , , ,

2 Responses to “Test pentru copii – bezeaua ca recompensă întârziată”

  • Ana says:

    Cand lucram la Catena, aveam o recomandare de la departamentul de Marketing de a nu folosi in niciun context fata de pacient cuvantul “nu”. Sa inlocuim cuvantul asta “urat” cu o fraza. De exemplu: “Aici dati Algocalmin fara reteta?” – R: “Din pacate, Algocalminul se poate elibera doar pe baza retetei. Dar avem multe alte medicamente cu acelasi efect sau efect mai bun, cum ar fi..bla bla”
    Si din ce am mai citit eu despre psihologia lui Nu, este o problema si daca il folosesti prea des cu copilul. Tare dificil mi se pare sa pui limite.. De-aia ma tot gandesc la strategia astora de la farmacie, ca poate e mai bine sa faci asa cu copilul, sa il “imbrobodesti” decat sa ii tot pui restrictii. Cred. Nu stiu. Habar n-am. Sper ca nu a fost offtopic.

    • admin says:

      copilului mai trebuie sa ii zici si nu, ca pana la urma trebuie sa afle si ce-i aia refuzul. Nu des, dar in acele rare ocazii cand ii spui, trebuie sa fii si consecvent in treaba asta

      Iar asta cu sa nu zici niciodata “nu” clientului e veche. E si-un banc pe tema asta

      Fata draga, noi nu zicem NU la clienti chiar daca nu avem produsul in stoc…. ii aburim, ii amanam.
      Zis si facut, trece o luna, prinde fata manevra, intra un cetatean: – Manusi aveti? V: Pai, sigur… de care sa fie? de piele? tricotate? cu un deget, cu 2 cu 5? – De piele, normale, cu 5 degete V: Le purtati la palton sau la jacheta? – La palton, ca vine iarna.
      V: Domnule, eu va propun sa veniti maine cu paltonul, sa vedem ce se asorteaza. Pleaca omul, cand sa iasa pe usa intra unul extrem de furios c-un colac de buda si c-o placa de faianta in mana:
      - Cucoana, uite asta-i capacul de la buda, asta-i nuanta la faianta, curu ti l-am aratat ieri, acuma-mi dai hartie igienica????

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>